Despre basarabenii din UE ce votează partide pro-ruse

Pe 24 februarie au fost alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul Socialist al lui Dodon a luat cel mai mare număr de voturi, ceea ce era de așteptat în contextul actual din Moldova. Dar nu despre asta vreau să vă povestesc, ci despre o nedumerire de-a mea mai veche legată de alegeri și de oameni în general.

La fiecare alegeri, un anumit număr de basarabeni stabiliți în UE votează pentru partide și candidați pro-ruși. Nu sunt așa de mulți, dar ei există. Vorbim despre basarabeni cu cetățenie română ce au fugit de sărăcia din Moldova pentru o viață mai bună în Europa.

Sunt oameni care locuiesc de ani sau zeci de ani în Italia, Franța sau Spania și beneficiază de tot ce înseamnă viața în spațiul European (cu bune și cu rele), inclusiv salarii europene, dar rămân nostalgici după perioada comunistă și privesc cu admirație „fratele mai mare de la răsărit”.

Citeşte tot articolul

Un sucevean a construit din banii proprii primul metru de autostradă din Moldova

Autostrăzile nu sunt o prioritate pentru clasa politică din România. Acest lucru e deja o certitudine. La 30 de ani de la Revoluție s-au construit în total vreo 800 km de autostradă în România. Cam atât avea Polonia acum 13 ani.

Nici un centimetru din acești 800 nu sunt în zona Moldovei. Supărat pe lipsa de interes a autorităților, omul de afaceri Ştefan Mandachi a decis să ia atitudine și a construit simbolic, în judeţul Suceava, primul metru de autostradă din Moldova.

Lucrarea a fost realizată cu o echipă de specialitate de 17 muncitori în 7 ore și a costat 4500 euro, pe care Ștefan i-a plătit din banii proprii. Prin comparație, autoritățile au construit cei  6.5 km de autostrada București-Ploiești în… 11 ani.

Citeşte tot articolul

Nu cumpărați ciorapi negri de la Auchan

Mi-am luat niște ciorapi negri de la Auchan. Kappa. Știți voi, brandul acela ce are logo o femeie și un bărbat ce stau spate în spate ca și cum ar fi sfădiți. Am crezut că îs faini, așa că am luat vreo 3 perechi.

Ciorapi negri ca pana corbilor din Game of Thrones, negri ca sufletul lui Tudorel când dă ordonanțe, negri ca smoala în care o să fiarbă politicienii corupți când le-a veni sorocul. În fine, ați înțeles. Erau negri.

După ce m-am „distrat” peste poate singur acasă și am șmotruit tot apartamentul, am făcut un duș și i-am încălțat. Ciorapii. Spre seară, când fetele reveniseră acasă, am început să observ prin casă, pe parchet, niște ghemotoace mici. Negre.

Citeşte tot articolul

Când tata rămâne singur acasă câteva ore

Duminică pe la amiază soția a mers să se întâlnească cu niște prietene și a luat-o cu ea pe Ilinca. Am rămas singur acasă vreo 3 ore. Sentimentul a fost atât de neobișnuit încât, la început, nu știam efectiv ce să fac cu atâta liniște și timp liber.

Citeşte tot articolul

De ce crapă rețeaua de încălzire în București

180 de blocuri din București au rămas ieri total sau parțial fără încălzire și apă caldă după o nouă defecțiune (a patra în doar câteva săptămâni) la rețeaua RADET – principalul furnizor de încălzire și apă caldă din București. Mii de oamenii stau în frig în perioada sărbătorilor.

Cum e posibil să se întâmple așa ceva în capitală? Explicația este simplă. Rețeaua este veche, nu s-au mai făcut reparații capitale de ani de zile, iar investițiile în infrastructură vin cu țârâita, pentru că primăria are alte priorități.

Când investești 2.6 milioane lei în rețeaua de apă caldă, 45 milioane în Catedrala Mântuirii și 79 milioane în concerte, târguri și statui – acesta e rezultatul. Dacă extindem situația din București la nivel național, e ușor de înțeles de ce suntem în continuare pe ultimul loc ca nivel de trai în UE.

Imaginea și textul de mai jos sunt preluate de pe pagina USR sector 3.

De ce crapă rețeaua RADET? Pentru că de doi ani și jumătate se taie banii de investiții destinați modernizării rețelei. În septembrie 2016, Gabriela Firea spunea că ”bucureștenii vor avea la timp și în condiții deosebite de confort, apă caldă și căldură în timpul sezonului rece”.

Între timp, au trecut mai bine de doi ani. RADET a rămas în insolvență iar administratorul judiciar (un apropiat al Gabrielei Firea) a încasat aproape 1 milion de euro pentru a gestiona eșecul. Gabriela Firea a luat banii de investiții destinați modernizării rețelei și a punctelor termice și i-a dat pe târguri, festivaluri și statui.

Rezultatul este cel pe care îl vedem astăzi: sute de blocuri din București rămân în fiecare zi fără apă caldă și căldură. Numărul și gravitatea avariilor sunt mai mari decât oricând în ultimii 20 de ani. Iar responsabilii evită să dea ochii cu presa și cu cetățenii.

Citeşte tot articolul

Cum putem recicla uleiul alimentar folosit

În acest an am reluat un obicei mai vechi (pe care l-am abandonat la un moment dat, pentru că găteam puțin) – am început să colectez din nou uleiul folosit la gătit.

Motivul este simplu – uleiul alimentar aruncat în chiuvetă, în toaletă sau la gunoi este unul din cei mai mari poluanți pe care-i producem. Statisticile spun că 1 litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează 1 milion de litri de apă. Cam atât consumă un adult timp de 14 ani.

Trebuie să colectăm uleiul folosit pentru că:

– Afectează stațiile de epurare, se depune pe conducte și provoacă înfundarea lor, iar acest lucru ne costă bani, timp și energie mai devreme sau mai târziu.

– Aruncat la gunoi, alături de alte resturi menajere, devine foarte greu degradabil, poluând și celelalte deșeuri care ar putea fi reciclate.

– Poluează solul și are un efect dezastruos asupra florei și faunei după ce ajunge în râuri și în lacuri, pentru că plutește și împiedică schimbul de oxigen.

Ce facem cu uleiul alimentar folosit?

Eu procedez în felul următor: de fiecare dată când folosesc ulei la gătit, aștept ca acesta să se răcească, apoi îl torn într-un vas pe care-l țin lângă coșul de gunoi, sub chiuvetă. În primă fază am folosit un borcan de jumătate de litru pe care l-am umplut cam în 2 luni.

Recipient colectare ulei folosit

Am mers la o benzinărie MOL din Cluj-Napoca și l-am predat acolo, iar în schimb am primit acest recipient șmecher pe care-l folosesc acum. Uleiul colectat la benzinăriile MOL este predat la un operator autorizat care îl trece printr-un proces de purificare și filtrare, iar apoi este dus la o uzină de producție. Din prelucrarea lui se obține biocombustibil.

Unde poți preda uleiul folosit în Cluj-Napoca?

  • Cluj-Napoca 1 – Observatorului, Str. Observatorului nr. 76-78
  • Cluj-Napoca 2 – Dorobantilor, Calea Dorobantilor nr.58-60
  • Cluj-Napoca 3 – Maresal Ion Antonescu, Str. Almasului, nr. 9
  • Cluj-Napoca 4 – Teodor Mihali (Vlaicu), Str. Teodor Mihali Fn
  • Cluj-Napoca 6 – Bd. 1 Decembrie 1918 (Grigorescu)
  • Floresti – Str. Avram Iancu fn, DN1, E60

Click aici pentru a vedea punctele de colectare din țară.

Conform estimărilor, în România se consumă anual în jur de 280.000 de tone de ulei. Fiecare picătură de ulei alimentar uzat poate polua chiar şi o mie de litri de apă. E datoria noastră să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.

Citeşte tot articolul