Jurnal de tată
-
Matei, 1 an și 4 luni: de la primii pași la cățărat și alergat
Matei al nostru este din ce în ce mai puțin bebeluș și din ce în ce mai mult copil. În ultimele luni feciorașul nostru s-a grăbit să treacă printr-o mulțime de schimbări și a învățat o mulțime de lucruri. Oare de unde să încep? Ah, da! Să încep cu primii pași… Primii pași și cățăratul Pe data de 6 iulie,…
Citește mai departe » -
Jocuri de cuvinte cu Ilinca la 5 ani #perleleIlincăi
Ilinca a început să facă jocuri de cuvinte de la primele silabe îngânate, de la primele cuvinte învățate și de la primele propoziții legate. Asta a auzit în familie. Citim zilnic povești, împărțim cuvintele în bucățele și ne jucăm cu ele. Apoi încercăm le turnăm în forme neobișnuite: unele rimează, altele se completează, iar altele se bat silabă în silabă.…
Citește mai departe » -
Matei, 10 luni: băiețel copăcel
Iată că am ajuns la 10 luni. Matei e în continuare un bebeluș lipicios, curios și energic care se grăbește să crească. Poate și din cauză că are o soră mai mare. Spre bucuria noastră, în ultimele 3 luni au avut loc câteva schimbări pozitive. Iată cum arată situația cu cele mai importante lucruri. Matei are 10 luni și 10…
Citește mai departe » -
Ilinca, filosof exitențialist la 5 ani, replici celebre #perleleIlincăi
Din când în când, Ilinca noastră are niște replici care ne lasă cu gura căscată. Sunt întrebări existențiale, enunțuri sau constatări filosofice care vin parcă de nicăieri și pe care ni le servește pe neprins de veste. Am notat o parte din ele de-a lungul timpului și am decis să le dedic un articol separat. Așadar, Ilinca Albu, filosof existentialist,…
Citește mai departe » -
O girafă rădăuțeană și cum mă strigă Ilinca în funcție de context #perleleIlincăi
Cum mă strigă Ilinca mea în funcție de context „Tati” – neutru, nimic special. „Tăticule” – când vrea ceva. „Tati-ciocolati” – când vrea ceva ce nu (prea) are voie. „Țați, tzatziki” – când are glume în program. *** Bunicii: „Ilinca, ce ai văzut interesant în parcul zoologic din Valencia?” Ilinca: „Am văzut un hipopotam de mare, purici și o girafă…
Citește mai departe » -
Ardeiul dolofan, fetița neobișnuită și magiunul Crăciunului #perleleIlincăi
Eu: Ilinca, ce-i cu păpușa acesta? Ilinca: Mă pregătesc să-i spăl părul, tati. Eu: Văleu! Și de cât timp stă așa? Ilinca: De ieri… Notă pentru mine: când o să fiu bătrân și nu o să pot să mă spăl pe păr singur (dacă o să mai am păr la vremea aceea) și dacă o să se ofere Ilinca să…
Citește mai departe » -
Matei, 7 luni: bebelușul care face lucrurile din toată inima
Au trecut patru luni de la articolul precedent despre Matei. În unele privințe lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Suntem tot pe modul „supraviețuire”. Luăm în continuare zilele câte una câte una. Nu ne putem face planuri pe mai multe zile, pentru că la noi nicio zi nu seamănă cu alta. Ultimele șapte luni au fost cei mai grei cinci…
Citește mai departe » -
Ilinca, 5 ani și 1 lună: sora mai mare ce merge în grupa mare
Am început să scriu acest text la începutul lunii octombrie. Acesta trebuia să fie un articol despre Ilinca la 5 ani. Au trecut vreo șase-șapte săptămâni de atunci. Am trecut cu toată familia prin cea mai urâtă viroză din acest an. Nu am avut nici timpul și nici starea de a finaliza articolul. Iată-mă, așadar, la început de decembrie, încercând…
Citește mai departe » -
Primele trei luni cu Matei – vara în care am supraviețuit
Primele trei luni în patru au fost un caleidoscop de emoții și de trăiri intense. Mai întâi a fost emoția primei întâlniri despre care v-am povestit în articolul „cum s-a născut Matei”. Apoi l-am adus pe Matei acasă. Au urmat emoțiile descoperirii și perioada în care am început să ne cunoaștem. Recunosc, noi am pornit în această aventură cu așteptări…
Citește mai departe » -
Ilinca, 4 ani și 6 luni: etapa de prințesă și apariția unor noi emoții
A trecut jumătate de an de la articolul meu precedent despre evoluția Ilincăi. În acest răstimp fetița noastră a mai trecut prin câteva schimbări importante. La capitolul achiziții avem următoarele noutăți: Ilinca știe să arate cifrele pe ceas, a învățat zilele săptămânii și lunile anului. Are un calendar magnetic unde schimbă în fiecare zi data, ora și ziua, și periodic…
Citește mai departe » -
„Tati, când stau pe umerii tăi sunt cea mai înaltă fetiță din viața mea” #perleleIlincăi
Conversație cu Ilinca după grădiniță. – Tati, azi la grădiniță m-am împrietenit cu Mateo. – Foarte bine. Și cum v-ați împrietenit? – Eu mă jucam cu lego, el a venit și a zis: „uite o fetiță drăguță!” – Așa a zis el? – Nu a zis, dar… așa s-a gândit. – Și tu de unde știi că așa s-a gândit?…
Citește mai departe » -
Ilinca, 4 ani: vârsta întrebărilor și a lui „fac(em) doar ce vreau eu”
De vreo lună, Ilinca mă întreabă aproape în fiecare zi cât mai are de așteptat până împlinește 4 ani. Ca toți copii, este foarte nerăbdătoare să crească mare, să meargă la școală, să învețe multe lucruri interesante și să ajungă adultă ca mami și tati. De-o vreme, Ilinca ne tot repetă ca e fetiță mare și se supără foarte tare…
Citește mai departe » -
„Tati, când mănânc ceva bun, te iubesc până la Jupiter și înapoi” #perleleIlincăi
Eu: „Ilinca, ai fost cuminte cât am fost plecat la fotbal? Ai supărat-o pe mama?” Ilinca: „Am fost cuminte, am supărat-o doar o dată pe mami că am lins o babă. Am lins o babă, tati! Mami mi-a zis că nu-i voie. Pentru că e veche. Dar ce să fac? Dacă mie îmi place!” Eu: „Stai că nu înțeleg…” Ilinca:…
Citește mai departe » -
Tati și bunicu’ au plecat la biscuit să prindă pește prăjit #perleleIlincăi
Ilinca la țară la bunici. Iese pe prag și strigă: „Bunicaaa!” Niciun răspuns. „Buuu-niii-caaa!!!” Nimic. Deodată, o văd cum zâmbește ghiduș după care strigă ceva mai încet: „Bunicuța-furnicuțaaa!” La auzul acestui apelativ bunica apare pe jumătate de lângă poiată. „Ce-i, Ilinca? Eu-s oleacă ocupată – dau mâncare la puișori” îi răspunde ea. „Vin și eu să te ajut” o anunță…
Citește mai departe » -
Ilinca, 3 ani și 3 luni: etapa tantrum-urilor și a jocurilor de rol
Perioada tantrum-urilor Suntem în plină perioadă a tantrum-urilor. Ceea ce părinții numeau mai demult „isterii de copii răsfățați” poartă astăzi un nume – tantrum (termen ce vine din engleză). Tantrum-ul e o izbucnire emoțională ce apare la copiii de 1-4 ani, un acces de furie manifestat prin țipete puternice și plâns necontrolat. Conform specialiștilor, acestea apar din cauza frustrărilor pe…
Citește mai departe » -
3 ani: Ilinca a învățat primele litere și a început să meargă la grădiniță
Când am fost în vizită la părinți, i-am cumpărat Ilincăi Albinuța – cartea pe care am avut-o și eu și soția când eram mici. E o carte care ilustrează alfabetul cu desene și poezii ușor de înțeles și de reținut. Ilincăi i-a plăcut, așa că a reușit deja să învețe primele litere. A început cu litera A. După părerea mea…
Citește mai departe » -
Ilinca s-a îndrăgostit de mine și îmi face declarații de dragoste
Ilinca s-a îndrăgostit de mine pe la vârsta de 2 ani. Nu-i vorbă, ne îndrăgeam noi și până atunci, dar dragostea aceea nebună pentru tatăl său (da, vorbesc despre mine la persoana a 3-a) s-a manifestat imediat după ce soția a întrerupt alăptatul. Până la 2 ani Ilinca adormea la sânul mamei, iar apoi rămânea să doarmă în pătuțul său.…
Citește mai departe » -
Ilinca, 2 an și 8 luni: etapa apelativelor și a diminutivelor
Concluzie de tată după 2 ani și 8 luni: tot ce spui și ce faci în relația cu copilul tău se întoarce într-o formă sau alta asupra ta ca într-un circuit închis. Practic, educația pe care i-o oferi copilului tău e ca un bumerang care revine la tine mai devreme sau mai târziu. Știu, pare banal, dar când e vorba…
Citește mai departe » -
Bucuțele, spiridușul bipolar și câinele care vorbește urât
Ilinca vine la mine plângând și arată cu degetul spre genunchi: „Tatiii, buba! Am buba!” Eu: „Ah, te-ai lovit la picior. Hai să pupe tata și trece. Muah, muah, muah. Facem draga-draga. Gata! A trecut”. După un timp o surprind cum cade și se lovește la frunte: „Buba! Am buba, tati!” Eu:„Ah, te-ai lovit la cap. Hai să pupe tata…
Citește mai departe » -
Cum i-am spus Ilincăi aceeași poveste de 100 ori
Pe la mijlocul lui ianuarie am descoperit pe YouTube „Povestea Gogoașei” – o poveste rusă pe care o știam de mic. Varianta pe care am găsit-o era una modernă, bine realizată și foarte frumoasă. E așa de faină că am îndrăgit-o imediat, atât eu cât și Ilinca, și am privit-o împreună de o multe de ori (așa cum asculți pe…
Citește mai departe »
