Dacă ar mai fi trăit bunicul…

Se spune că cea mai fericită perioadă din viața unui om este cea în care DEJA are copii și ÎNCĂ mai are părinți. Iar dacă mai are și bunici, fericirea e de două ori mai mare.

Pe bunicul Teodor l-am cunoscut doar din ce mi-a povestit mama și bunica, pentru că el a murit cu câțiva ani înainte să mă nasc eu. Sunt însă câteva lucruri pe care le-am aflat despre el. Am aflat că a predat muzica și știa să cânte la vreo 3-4 instrumente, că a condus corul din sat și un ansamblu instrumental.

Am mai aflat că bunicul Teodor a lucrat aproape toată viața director de școală și a fost unul din cei mai respectați oameni din sat, pentru că avea câte o vorbă bună pentru toată lumea, chiar și atunci când alții foloseau cele mai aspre cuvinte.

Read More

Jurnal de tătic: primele 2 luni cu Ilinca

Ilinca noastră a împlinit 2 luni, iar eu am 2 sentimente total contradictorii. Pe de-o parte, mi se pare că timpul a trecut așa de repede încât, uneori mai am impresia că totul e doar un vis. Pe de altă parte, în aceste 2 luni s-au întâmplat așa de multe lucruri noi, încât am senzația că Ilinca a făcut parte din viața noastră dintotdeauna.

Luna recunoștinței și a întrebărilor

Cuvântul pe care l-am rostit cel mai des în prima lună a fost mulțumesc. I-am mulțumit soției, celor de la maternitate, rudelor și prietenilor care ne-au transmis urări de bine. Apoi am revenit cu toții acasă și am început să învățam ce înseamnă să ai grijă de un nou-născut.

Read More

Când mergi la piață cu soția însărcinată

Acest text a fost scris acum 3 luni, când Ilinca era încă în burtică. Pe atunci făceam piața în doi, acum mergem 3. Azi a fost ultima piață volantă din acest an, mi-am adus aminte de el și am decis să-l public. Iată-l, sper să vă placă.

***

Toamnă, mijloc de săptămână, Cluj-Napoca. Oamenii se îndreaptă în valuri molcome spre parcarea din capăt de Gheorgheni, unde în fiecare joi se ține o piață agroalimentară volantă pentru producătorii din regiune.

Spațiul neîncăpător al parcării se umple rapid de culoare, mașini parcate alandala și mirosuri de toamnă. E un du-te – vino continuu derulat cu încetinitorul, pentru că majoritatea mușteriilor sunt bătrâni care trag după ei cărucioare și mame care duc de mână copii de diferite vârste.

Read More

Primele glume de părinți în familia Albu

Ilinca noastră are abia o lună și noi deja facem glume de părinți. Mă întorc într-o seară acasă, soția mă întâmpină la ușa cu privirea obosită. Ne îmbrățișăm, ne pupăm.

– „Ce face cea mai frumoasă mămică din lume?” o întreb.

Dumitrița stă o clipă, mă privește serios și-mi răspunde:

– „Lapte, face lapte…” După care râdem amândoi. Și așa au început glumele în familia noastră.

Read More

Povestea hăinuței de la străbunica Ana

V-am zis că am o mamă genială, așa-i? Țineți minte acest lucru în timp ce citiți această poveste, pentru că este una specială.

Povestea începe acum 35 de ani. După ce m-am născut, bunica mea Ana a vrut să-mi facă un cadou și a comandat câteva hăinuțe tocmai de la Moscova. Pe atunci trăiam în URSS: țara era mare, rafturile erau aproape tot timpul goale.

Oamenii cumpărau ce găseau și putea să dureze luni până făceai rost de un lucru de calitate. Până au ajuns hăinuțele la mine, eu deja crescusem și nu mai încăpeam în ele. Așa că au rămas nepurtate. Și aici vine geniul mamei mele.

Read More

Revenirea la muncă după 3 săptămâni de concediu paternal

3 săptămâni au zburat ca o clipă. Uneori am impresia că a fost doar un vis, dar mă uit la Ilincuța când ajung seara acasă și-mi dau seama că a fost cât se poate de adevărat. Au fost 3 săptămâni în care am învățat o mulțime de lucruri noi.

Nu prea m-am odihnit fizic – concediul paternal nu e pentru odihnă. Psihic, însă, am reușit să-mi dau un reset, pentru că m-am detașat total de tot ceea ce însemna până atunci rutină zilnică. Dacă stau să mă gândesc, nu am mai avut un concediu așa de lung în ultimii 2 ani .

Când ai la dispoziție așa de mult timp pentru gândire, începi să-și evaluezi viața și să-ți pui întrebări existențiale. Periculoasă treabă! Dar despre asta, poate povestim cu altă ocazie. Luni am revenit pe baricade.

Așadar, știi că ai revenit la muncă după concediul paternal atunci când:

– Nu mai ai nevoie de deșteptător, pentru că ai unul dedicat cu vocea fiicei tale.

– Deșteptarea pentru mers la muncă pare floare la ureche pe lângă schimbarea scutecelor la 3 dimineața.

– Ți se întâmplă câteodată să auzi plâns de bebeluș în birou. Începi să te ridici, apoi realizezi că ești la muncă și că ai halucinații auditive.

– În pauza de masă începi să pregătești lingurița pentru picăturile împotriva colicilor.

– Oboseala te ajunge după câteva zile, te panichezi și te întrebi cum o să faci față la aceste 2 lumi diferite, și dacă o să-ți faci vreodată timp și pentru hobby-uri.

Sursă foto

Read More