Când mergi la piață cu soția însărcinată


Acest text a fost scris acum 3 luni, când Ilinca era încă în burtică. Pe atunci făceam piața în doi, acum mergem 3. Azi a fost ultima piață volantă din acest an, mi-am adus aminte de el și am decis să-l public. Iată-l, sper să vă placă.

***

Toamnă, mijloc de săptămână, Cluj-Napoca. Oamenii se îndreaptă în valuri molcome spre parcarea din capăt de Gheorgheni, unde în fiecare joi se ține o piață agroalimentară volantă pentru producătorii din regiune.

Spațiul neîncăpător al parcării se umple rapid de culoare, mașini parcate alandala și mirosuri de toamnă. E un du-te – vino continuu derulat cu încetinitorul, pentru că majoritatea mușteriilor sunt bătrâni care trag după ei cărucioare și mame care duc de mână copii de diferite vârste.

Culoarele dintre tarabe sunt cam înguste așa că soția merge în față, în recunoaștere, ochind cele mai bune produse. Eu vin în spate cu plasele, pregătit să preiau comanda. Cumpărăm vinete. O bătrână cu batic negru ne servește zâmbind blajin.

Își aruncă privirea la burtica soției, se luminează la față și ne mai pune o vânătă la același preț. „Să fiți sănătoși, maică!” Ne apropiem de o doamnă care vinde roșii cherry crescute în Satu Mare. „ Cât să vă dau? Un kil din alea galbene? Sigur”.

După care insistă ca Dumitrița să guste și din cele roșii. „Am fost și eu însărcinată, știu cum e!” și ne petrece încântată cu privirea. La o altă tarabă, un domn se laudă că are cele mai coapte roșii din piață. O bătrână îl măsoară bănuitor, pipăind pe rând fiecare roșie.

„Astea nu-s roșii, ăștia-s mutanți. Ui’ ce mari sunt!” „Aveți grijă cum puneți mâna pe ele, cine știe ce se poate întâmpla” îi răspunde amuzat vânzătorul.

Taraba noastră preferată a cea a domnului Toth care a reușit să încrucișeze căpșunele cu frăguțele. De la el am mâncat cele mai dulci și mai aromate căpșune din viața mea.

Timpul curge altfel la piață. După o oră și ceva de târguială ne pregătim să mergem spre casă. Ne facem loc spre ieșire pe lângă o tarabă cu flori. „Doamnă, poate doriți să-i luați soțului un buchet”ne întreabă fața roșie a unui bărbat rotofei ce răsare printre dalii. Râdem și mergem mai departe.

Ultima oprire o facem la un domn de la care luăm struguri albi. Primim un strugure negru cadou „că poate vi-i poftă”. Ieșim cu plasele pline și cu zâmbetul pe față. E fain să mergi la piață cu soția însărcinată.

Sursă foto


Scrie un răspuns

Scrie răspunsul pentru a comenta *