Distracție și beţîvaneală moldovenească la berăria Ursus

În seara zilei de 21 ianuarie pe meleagurile Clujene a poposit un desant de moldoveni puși pe distracție. Desantul a venit din direcția Baia Mare și era format din nouă feciori și fetișcane, cîntăreți, dansatori și beutori neîntrecuți… și cu subsemnatu zece care-i și întrece (la fugă).

Și uite că cei 10 mări se vorbiră și se sfătuiră ca la apus de soare cumva să se strecoare și să ajungă așa, hopa dirlida, cu pofte o mie drept la berărie. Sîmbătă seara berăria Ursus jiemea de lume, dar pentru oameni buni se găsește întotdeauna loc.

Am comandat nefiltrată la litru că halbe mai mari nu aveau și atunci a început distracția. Lucrurile au încăput în limitele decenței pînă în momentul în care a început concursul de karaoke. După ce ne-am văzut cu microfonul în mînă nu ne-am mai dat duși și am încins o horă tropotită cum n-o văzut Parisu, tocma în mijlocul localului.

Lumea se uita la noi ca la dentist, cu gura căscată. Noi îi rugam să ne rabde că am venit din provincie, de la țară. Clujenii zîmbeau înțelegător pe sub mustăți, iar cînd a fost vremea pentru premiere gașca veselă a primit nota 15 pentru anduranță și tot atîția litri de bere din partea casei.

Nefiltrata a curs valuri-valuri, pe unul dintre acestea am ajuns pe neobservate la căminele de la Observator. Și fiindcă am bănuit că portarul nu se va arăta înțelegător la vederea a 10 moldoveni zgomotoși, am decis să intrăm prin efracție, adică pe geam – un lucru absolut firesc pentru cei care au fost măcar odată în viață căminiști.

Nu știu ce a crezut portarul a doua zi cînd ne-a văzut ieșit grămadă. Nu am stat să-l întrebăm și ne-am îndreptat pașii spre una din cele mai mare ocne de sare din Europa despre care o să vă povestesc în unul din articolele viitoare.

Ș-am încălecat pe o șa
Hopa dirlida