Beciurile Cricova – zeci de kilometri de vinuri
Unul din cei mari actori români al tuturor timpurilor, Florin Piersic, declara într-un interviu că a văzut în viață multe locuri frumoase, dar două l-au impresionat cel mai mult: cascada Niagara și orășelul vinicol subteran Cricova. Și findcă fusesem deja la cascada Niagara, următoarea pe listă era firesc Cricova.
Așa că pe 30 decembrie, cînd 2011 își fredona cîntecul de lebădă, am decis să fac o vizită la unul din cele mai vechi și mai cunoscute beciuri din lume. Ne-am prezentat la Cricova dis-de-dimineață, că cine se scoală de dimineață, apucă să bea mai mult.
Și după ce am prins organizatorii pe picior greșit care nu aveau plăcintele pregătite, am intrat în universul butoaielor moldovenești. Eram primii vizitatori ai zilei, așa că beciul încă moțăia în semiîntuneric. Am parcat mașina pe una din străzile subterane și am dat năvală în sălile de degustare.
Sălile de degustare
În mod normal degustarea este etapa finală a excursiei, noi însă am hotărît să facem totul invers. Ne-am așezat la masă și am degustat două tipuri de vin din colecția Prestige: un vin alb cu aromă florală și unul roșu cu gust de prună pe care le-am servit cu biscuiți și nucușoare.
După ce ne-am pus stomacul la cale am examinat portretul și mesajul lăsat de primul cosmonaut Iurii Gagarin care a rămas profund impresionat de Cricova. În continuare am vizitat și celelalte săli de degustare:
– Sala Europeană cu vitralii viu colorate și elemente de decor ce înfățișează vița de vie in toate anotimpurile
– Sala Prezidențială care poate să încapă 50 de oameni în același timp, o sală ce impresionează prin mărime și acustică
– Sala Albastră a cărei tavan este însăși roca de calcar care stă ca mărturie a faptului că aceste meleaguri erau odată pe fundul Mării Sarmatice
– Sala mică – o cameră micuță și cochetă de 6-8 persoane dotată cu cămin, fumul lemnelor arse fiind evacuat de la o adîncime de 80 de metri
– Sala tradițională – o încăpere decorată cu basoreliefuri și elemente tradiționale moldovenești (covoare populare țesute, ulcioare de vin etc.)
Vinoteca națională
Am trecut prin toate sălile, tare ne-au plăcut, după care ne-am fotografiat la masa la care se semnează cele mai importante tratate ale țării. Am tras o fugă și pînă la toaleta subterană care impresionează prin lux și amenajare. După aceea ne-am îndreptat spre beciurile propriu-zise care găzduiesc cea mai mare și mai de preț colecție de vinuri din țară.
Vinoteca națională include pereți nesfîrșiți de nișe în care se ascund șiruri nenumărate de sticle, inclusiv 2000 de sticle din colecția personală a lui Hermann Göring. Cea mai veche sticlă din colecție este un vin licoros încă viu ce datează din anul 1902.
Impresionează pînă și forma vinotecii care este cea a unui pahar prin care se plimbă vizitatorii, o cupă imensă împodobită cu statuile zeului Dionisos, diferite vase de păstrarea a vinului și basoreliefuri cu elemente decorative.
Străzile subterane
Am ieșit din vinotecă emoționat, am urcat în mașină și am început să cutreierăm străzile subterane lungimea cărora este de 120 km. Am stăbătut pe rînd drumul Vinului, străzile Cabernet, Chardonnay, Fetească, Sauvignon și multe altele.
Ne-am minunat de șirurile de butoaie enorme aliniate de o parte și de cealaltă a drumului. Atunci mi-am dat seama că la moldoveni vinul se măsoară în kilometri și nu în litri ca în restul lumii. La final am vizitat fabrica de șampanie și am luat cunoștință de procesul de producere a acesteia.
După ce am văzut beciurile Cricova am rămas ferm convins că în cazul în care, Doamne ferește, începe un război nuclear, cel puțin jumătate din populația Moldovei se poate adăposti în beciurile moldovenești.
Am ieșit din orășelul vinicol subteran de la Cricova entuziasmați și amețiți, convinși că am avut parte de una din cele mai frumoase experiențe din viață.
sursă foto
Articol de Andrei Albu
eu pot doar să confirm numai că andrei nu vă zice toate detaliile. merită să arzi o beţie. true true true
Cezar, restul detaliilor o să le transmit prin viu grai celor interesați. Următoarea destinație – Mileștii Mici 🙂
mda…mortala descriere, chiar m-ai facut si mai curioasa si nerabdatoare sa ajung si eu acolo!!!!
Va recomand si Milestii Mici, e totusi un Guiness Book!
Merci pentru recomandare, Liliana. După cum îi scriam lui Cezar mai sus – următoarea destinație va fi Mileștii Mici.
Ar fi și cazul, Lidia. Mai ales că ești de prin partea locului. Una-două și ești la Cricova 🙂