Pagliacciotto – motanul uriaş
Luna trecută în concediu am avut ocazia să văd cel mai mare motan la care am căscat eu vreodată ochii. Îl cheamă Pagliaciotto, adică clovnuleţul (în italiană pagliaccio înseamnă clovn). Îl puteţi vedea în poza alăturată. Vă rog să fiţi atenţi la proporţii, scaunul pe care stă motănoiul e unul de mărime normală.
Pisoiul face parte evident din categoria grea a felinelor. Cotoiul nu e de rasă, iar motivele din care a ajuns la aşa dimensiuni sînt probabil genele şi faptul că a păpat bine, des şi mult după principiul: cine papă bine, are corp frumos. Numai burtocul lui luat separat cîntăreşte cît o pisică normală.
N-am riscat să pun mîna pe el din motive de securitate, mi s-a spus că e cam hiretic din fire. I-am adresat doar cîteva gesturi indecente cînd m-a privit cu dispreţ, iar cînd eram la o distanţă sigură i-am zis cîteva vorbe de duh într-o limbă pe care el nu a auzit-o niciodată.
Ciudat lucru să-i pui nume de clovn unui motănoi aşa de mare.
Oho!!
Ei, de mare e mare, dar nici Kara a mea nu m-ar face de rusine daca ar fi sa se intreaca ei doi… in marime 😀