Idilă între două Mercedesuri (2)

Scurtă povestire în 3 părți, 2 poze și 1 final neașteptat

Partea a doua – versiunea lui Haurel

N-am furat, domnule! N-am furat, să moară mama! Cum adică de unde am mașina?! Am luat-o pe banii furați… ăăăă… munciți în Hitalia și Franția.

Aș mai fi stat, dar ne-o explodat Sarcozoiu, obosî-l-ar boala de broscar! Discrimina-l-ar Carla Pruni aia a lui! Să vădă şi la el cît de greu este la ţigani. Dar nu-i bai, că merg înapoi luna haviatoare şi iau cu mine tătă familia. Cum? Ah, tre să zic de acțîdent?

Așă… mîncați-aș insigna! Să ai noroc la ochelarii ăia că bine îţi stau! Eram pe drum și am văzut două gajici faine pe trotoar. Am dat castofonu la maxîm și am scos capu pă jam să le zic un ceaules – baules! Șerșe la fam, mă înțelegi?!

Nievasta din spate mi-a aplicat una aici-șa de m-a julit la căpățînă. Cică să mă uit decît la fundu ei. Și atunci barosanu din față a pus frînă, de l-am lovit prin tampon direct față-spate. Pac, pac – mă înțelegi?! Țucu-ți girofaru tau colorat! Și a avut loc extorsiunea unui degajament de… care este, de mi-am belit faru drept!

Tu ce tăt fotogravezi mă acolo? Te crezi dăștăpt! Cum adică ai dreptul, păi și stîngul nu-l ai? Cum adică mă pui pă bloc, să mă știe tot internetu? Da unde te crezi în Hamerica! Du-te mă de aici, nu înțelegi! Că te cășun cu bătaia. Te crăp, bă! Te bat de față cu organu și nu te scapă nici Hobama!

Prima parte – versiunea bloggerului

Partea a treia – versiunea poliţistului