Un toller îndărătnic în piața Calea Basarabiei din Chișinău

Chișinău, Calea Basarabiei, piața de lângă Gara de Nord. Ne apropiem de un stand la care se vând trollere și genți de voiaj. Ochim un toller de mărime medie, cam cât Ilinca de mare.

– „Tare bun trollerul ista. Roți mari, 2 mânere, încăpător, de nădejde. Mai în scurt, nu te lasă în drum”, începe să-l laude vânzătorul. Are și lăcată cu cod, se încuie ușor: bagi în el capetele de la fermoar, pui codul și gata – l-ai încuiet”. Și ne arată demonstrativ cum se încuie.

„Dar un hoț bun ți-l deschide în 2 minute, revine el. Lăcata asta e mai mult de formă. Nu stă el să caute codul că sunt vreo câteva mii de combinații. Dar ți-l taie frumușel cu un cuțitaș și gata”. „Bine, ne place. Îl cumpăram, zic. Doar să deblocați lacătul”.

„Nu-s probleme, chiar amu” ne asigură vânzătorul și introduce demonstrativ codul de deblocare. Trollerul nici gând să se deschidă. „Hai, uăi, nu mă fă de rușine” începe vânzătorul pe un ton vesel. Și trage, și-l smuncește, și-l întoarce pe toate părțile.

Și bagă coduri peste coduri, și-l resetează. De la tonul amabil trece în scurt timp la altul supărat, apoi la amenințări și, în cele din urmă, la înjurături pe care le voi omite din relatare. Pot să vă zic doar că abia ne puteam abține să nu pufnim în râs.

După vreo 10 minute se dă bătut și îl sună pe un coleg care se înfățișează de îndată. Încearcă și acesta să-l deblocheze de câteva ori. Degeaba. După alte 5 minute unul din ei ne propune o alternativă: „Un troller fix ca aista, dar de altă culoare. Și vi-l las și oleacă mai ieftin”.

Am acceptat, l-am cumpărat. Îl avem de jumătate de an, dar lacătul nu l-am folosit niciodată. Despre vânzător nu mai știu nimic, dar tare mă tem că încearcă să deblocheze și acum trollerul, introducând combinații de coduri și tăindu-le cu pixul în caiet pe cele incorecte.