Cum să-ți curăți mașina de zăpadă ca un boss

E iar iarnă. Cerul ne potopește din nou cu fulgi deși și moi și lumea se învelește cu o pătură albă și pufoasă. Pentru majoritatea ninsoarea este un prilej de bucurie, ca o poveste din copilărie, pentru alţii însă aceeași ninsoare aduce mari bătăi de cap.

Îmi povestește o colegă: crap ochii luni dimineață și mă uit cu ciudă la ceasul deșteptător. E deja 7 și trebuie să mă trezesc. Reușesc cu greu să mă ridic din pat. După două săptămîni de concediu și huzureală am o poftă ”extraordinară” de muncă (observați ghilimelele).

Trag pe mine niște haine și dau năvală în bucătărie. Încerc să-mi fac o cafea, dar mîinile nu mă ascultă. Renunț și-mi zic că o să beau cafeaua la serviciu. Mă spăl, iau pe mine niște haine groase și ies din casă. După ce cobor două etaje îmi dau seama ca mi-am uitat căciula.

Apoi același lucru se întîmplă și cu cheile de la mașină. E greu luni dimineața, tare greu… În cele din urmă ajung în parcare. Mamă, ce-a mai nins peste noapte! Abia pot distinge forma mașinilor! Spatula și mătura de curățat zăpada sînt acasă. Evident! Per-(fucking)-fect….

Mă întorc și revin încă pe jumătate adormită după care încep să curăț mașina. Doamne cît a putut ninge! E frig, așa că trebuie să mă mișc rapid. În scurt timp capota, parbrizul și luneta scot pe rînd capul de sub omăt. Urmează acoperișul, dar parcă ceva nu e bine…

Duc mîna la gură și între două căscaturi realizez că mașina care stă acum aproape gata de drum e roșie, iar mașina mea este cît se poate de… albastră. Clipesc uimită și îmi dau seama că am curățat o maşină străină… chiar a vecinului care parchează în locul meu şi mă scoate din sărite.

Am întîrziat deja la serviciu. Doamne cît de mult urăsc zăpada!

sursă foto