Organizez parastase pentru pixeli morți

Săracii pixeli morți, nimeni nu le spune o vorbă bună. Cît timp sînt sănătoși și frumoși toată lumea îi iubește și îi admiră. La început pe CRT-uri și pe LCD-uri, apoi pe SuperAmoleduri și Retine ce-ți iau ochii, tot mai multă lume stă cu nasul în ecrane.

Iar pe ecran sînt ei – pixelii, veșnic alerți, veșnic la treabă. Pînă într-o bună zi în care își dau obștescul sfîrșit. Abia atunci le observăm lipsa. ”Of, mi-a murit un pixel, exclamă cineva supărat. Trebuie să trimit monitorul în garanție”. Și din acel moment nimeni nu-și mai amintește de el.

Nimeni nu-l pomenește cu o vorbă bună de genul: îți mai aduci aminte de pixelul ală din colț? Daaa, bun băiat. De cîte ori m-a ajutat să cîștig la Minesweeper. Îi cam fugeau lui ochii la anumite rezoluții, dar în rest era chiar de treabă.

Oare pixelii care mor ajung în rai sau în iad?

Sursă foto