Cum mi-am pierdut încrederea în biserică după ce popa m-a pîrît la tata
Mama a vrut să facă din mine om credincios și cu frică de Dumnezeu. I-a ieșit doar pe jumătate. Și totul din cauza preotului de la noi din sat care m-a pîrît că am fumat atunci cînd eram mic. Să vă povestesc.
Cred că aveam vreo 4 ani, nu mai mult, cînd, într-o bună zi, la îndemnul unui coleg de șotii, am furat un pachet de țigări de la tata. Îmi amintesc și acum ce emoții aveam cînd le-am luat, cum le-am băgat în sîn și am fugit în spatele șurii.
În mintea noastră țigările trebuiau să aibă un gust tare bun din moment ce atîția adulți erau fumători. Rezultatul a fost dezamăgitor. Din fericire nu am aprins claia de fîn, din nefericire ne-a lovit pe amîndoi un leșin că nu ne puteam ridica de jos.
Șotia a trecut neobservată mai bine de o lună cînd, la îndemnul mamei, am mers la biserică să mă spovedesc. „Să-i spui preotului numai adevărul, pentru că el va ține totul în secret” – așa mi-a spus mama, iar eu am crezut. Și i-am spus.
Ce nu știam eu era că popa era prieten bun cu tata. Am aflat însă două zile mai tîrziu cînd, venind de la joacă, tata m-a așteptat cu cureaua în mînă. Din acel moment încrederea mea în biserică s-a dus pe apa sîmbetei.
Și totul din cauza unui popă blăstămat care nu a știut să-și țină limba după dinți.
Poveste auzită la un pahar de vorbă
Sursă imagine
Ahahahahaha, bietul copil! Când eram mică, aveam discuții filosofice cu preotul de la mama de la țară :)). Și i-am pus atâta întrebări, încât, la sfârșit, când l-am întrebat dacă la spovedanie îi spun o prostie, el mă pârăște la mama? Și a zis da. Apoi s-a eschivat. Dar deja îmi pierduse încrederea =)). Și uite așa am scăpat eu :)).
Greu cu preoții de la țară. Acolo toată lumea știe pe toată lumea 🙂