Cum a devenit de fapt Marea Britanie imperiu

Imaginează-ți că locuiești într-o țară în care din 3 zile – în una plouă, iar dacă nu plouă – atunci bate vântul. „Bine, o să zici, e o vreme perfectă să stai în casă la călduț și să faci lugu-lugu cu mândruța sub plăpumioară. Sau să te așezi în fața căminului cu o carte bună și un vin fiert”.

Din păcate țara în care locuiești nu prea se poată lăuda cu femei frumoase. Asta ca să fim diplomați și să nu spunem că majoritatea-s urâte și dolofane.  Plus că ne aflăm în jurul anului una mie. Cărțile nu au fost inventate încă, de smarfoane și internet nici nu mai vorbim.

Avem așadar vreme urâtă, femei urâte și relief monoton. Agricultura nu merge, vânat nu mai e, iar de pește te-ai săturat. Ce poți să faci toată ziua? Te apuci și inventezi băuturile tari. O dai pe whisky până uiți cine ești și unde te afli.

Exact ca în bancul cu săracul care vrea să meargă în concediu, dar nu-și permite: nu am bani să merg în concediu, așa că o să beau până uit unde sunt. Treaba asta însă nu poate dura la nesfârșit. La un moment dat tot ți se acrește.

Și atunci faci corăbii, îți iei lumea în cap și mergi unde vezi cu ochii. Preferabil într-un loc cu climă caldă, cu resurse de exploatat în care femeile nu fac mofturi dacă nu ești de viță nobilă. Pe scurt, orice numai să scapi de acasă.

Cam așa a devenit Marea Britanie imperiu.

Sursă imagine