Căminul, comuniștii și urările de bine
Eram în pauza de masă zilele trecute la un restaurant. Un bărbat de la masa vecină spune un banc. Vi-l reproduc din memorie (atenție conține cuvinte vulgare!).
Eu am făcut facultatea la Cluj și am stat în căminele din Observator. Prin anii ’80 după 7-8 seara se lua curentul, iar nemulțumiții cei mai curajoși ieșeau în fața căminului și strigau în gura mare: ”Muieee! Muieee!”
La o colegă de etaj îi vine în vizită mama de la țară să-i aducă odorului cîteva bunătăți de acasă. Și o întreabă la un moment dat nedumerită pe fiică-sa: ”Ce strigă băieții ăștia? Ce vor?” ”Ne urează baftă în sesiune” răspunde jenată fiica.
La întoarcerea acasă, femeia o roagă pe fiică-sa să o conducă pînă la gară. O îmbrățișează cu drag la despărțire și îi urează:” Dragu mamei, îți doresc și ție și colegelor tale cît mai multă muie în timpul sesiunii!”