Am furat din greșeală din Kaufland
Nu știu cum faceți voi, dar eu intru în magazine doar atunci cînd am ceva de cumpărat. Adică nu practic shopping-ul terapeutic, pentru că hălăduitul printre rafturi sau vînatul ofertelor de final de zi mi se pare pierdere de timp.
De aceea atunci cînd intru într-un magazin știu exact ce am de cumpărat. Teoretic. Practic lucrurile stau un pic altfel. Degeaba ai cu tine lista de cumpărături cînd în jur sunt atîtea tentații – adică lucruri pe care ai vrea să le iei, dar de care știi că nu ai neapărat nevoie.
Soluția pe care o aplic în acest caz este să nu-mi iau coș de cumpărături la intrare. Dacă nu ai coș, nu ai cum să-l umpli cu tot felul de prostii. Simplu, nu-i așa? Teoretic metoda ar trebui să dea rezultate. Practic lucrurile stau oleacă altfel.
Așa se face că de ce mai multe ori ajung la casa de marcat cu brațele pline de produse care stau să cadă la cea mai mică adiere de vînt. Intru așadar zilele trecute în Kaufland decis să mă limitez la cele 3 lucruri de care aveam nevoie.
Pe cînd am ajuns la raionul de dulciuri aveam brațele pline. Și cum să treci prin Kaufland fără să-ți iei măcar o ciocolățică? Soluția a fost simplă. Am luat 3 batoane de cereale Nestle, le-am băgat în buzunar și am mers mai departe.
Plătesc la casă, îmi îndes grăbit cumpărăturile în ruscac și dau să ies cînd realizez că mă jenează ceva în buzunarul din față al pantalonilor. Nu vă gîndiți la prostii, erau batoanele de cereale de care uitasem cu totul!
Avem de ales între două opțiuni: puteam să mă întorc rușinat la casa de marcat să plătesc produsele sau să merg rușinat mai departe, sperînd că nu m-a observat nimeni. Am ales prima rușine. Casierițele m-au privit ciudat…
… dar s-au îmbunat de îndată ce le-am explicat spășit că a fost un ”furt fără premeditare” și că vroiam să plătesc. Zis și… achitat. Am ieșit din magazin oarecum ușurat și mi-am promis să iau coș data următoare.
Apropo, voi ce ați fi făcut în locul meu?
Sursă foto
Le-aș fi plătit, clar! 🙂 Altfel m-ar fi bântuit batoanele alea nopțile. Aș fi visat cu ele, mi-ar fi stat în gât.
Ha ha, îmi și imaginez cum arată un coșmar cu batoane de cereale 😀
Oricum, norocul meu a fost că la Kaufland nu sînt detectoare la ieșire. Alfel, ieșea mai urît 🙂
Si eu am avut o patanie similara la Cora. Pe vremea cand fiica-mea era inca in carucior, am intrat sa fac niste mici cumparaturi, si cum mi-era imposibil sa imping doua caruciare, l-am folosit pe-al meu pe post de cos de cumparaturi. Asa se face ca dupa ce-am trecut de casele de marcat, am gasit in cosul de jos al caruciorului o cutie de cereale pentru bebelusi pe care nu o platisem. Ei bine, desi mi-a fost groaza de ce putea sa gandeasca casierita, m-am intors s-o platesc.
Eu am furat-o pe nevasta-mea de la ai ei si mi-am vazut de drum sperand ca este un incident minor. Ei si de atunci platesc pana azi, ca prostu’…
Eu mi-am platit adidasii, dar casierita a uitat sa scoata tagul cu magneti si a trebuit sa ma intorc inapoi la magazin ca sa ii rog amabil sa ii scoata. Scena: vine sotia-mea la magazin cu adidasi barbatesti cu tag antifurt si le zice „Help me to remove this shit. Appreciate” Fara priviri, fara intrebari.
@Cristina, mă bucur că ai luat această decizie. Ar fi fost jenant să te ajungă un agent de securitate din urmă și să te oblige să scoți pachetul din căruciorul copilului.
@Nelu, trebuie să recunoști că ți-ai făcut-o cu mîna ta 🙂
@Cezar, data viitoare încearcă invers: spune-le să-ți scoată antifurtul fără să-i mai plătești 😀