Meditații și filosofări despre o gaură
Ce este o gaură? Conform DEX-ului gaura, sau borta cum i se spune în Moldova, este o scobitură, o adâncitură, o spărtură ivită de la sine sau făcută anume într-un corp, într-un material, sau în pământ.
Dacă privim imaginea de alături lucrurile sunt destul de clare: o echipă de muncitori a efectuat niște lucrări la sistemul de canalizare și a uitat să pună capacul la loc. Sau capacul respectiv a fost luat de cineva cu scopul valorificării fierului din care era confecționat acel capac.
Analiza lingvistică este în acest caz simplistă și nu are rost să insistăm asupra ei, cu excepția aducerii unor exemple pertinente. Cel care a înlăturat (a se citi furat) respectivul capac a făcut-o convins că nu s-o face gaură în cer de la atîta lucru. Sau poate că intenția respectivului individ a fost să sape groapa altuia convins că nu poate să cadă singur în ea.
E posibil ca individul să fi căutat pe cineva ascuns în gaură de șarpe sau poate că este vorba despre un om de știință convins că poate crea astfel o gaură neagră. Un trecător neatent ar putea călca din greșeală în această gaură de canalizare fără a fi neapărat prost de dă în gropi. Respectivul ar ajunge astfel cu un picior în groapă, sau cu ambele după caz, fără a fi neapărat aproape de moarte.
Din punct de vedere filosofic, însă, gaura ne îndeamnă la o serie de raționamente ontologice. Gaura reprezintă absența unei materii. În cazul nostru ea reflectă o stare de lucruri – un sistem deficitar, o conduită îndoielnică sau chiar o situație materială precară.
Așadar gaura simbolizează lipsa, întunericul, pe cînd capacul întruchipează speranța, lumina. După caz gaura, respectiv capacul, ne poate da indicii legate de gradul de deznădejde sau de corupție a celui care l-a confiscat. Privite în ansamblu, găurile, gropile și borțile sînt niște indicatoare, niște puncte de referință.
Un stat în care există gropi, fie că e vorba de găurile din trotuar, de pe carosabil sau cele din bugetul de stat, este un stat cu un sistem deficitar și cu cît numărul găurilor într-o țară este mai mare, cu atît nivelul de trai și de cultură a populației din țara respectivă va fi mai scăzut.
In piesa de teatru la care am fost ieri era vorba de o groapa :)…chestia era ca putem arunca tot felul in ea, sa o acoperim.
Profund. da ma intreb si eu ca cei de la Google: de ce gaurile tind sa fie rotunde?
Bună întrebare, Cezar. Mi-ai dat o temă de gîndire. Promit un articol pe această temă în viitorul apropiat.
De acord, Alina. Uneori rostul unei gropi este acela de a fi acoperită, alteori dimpotrivă, de a extrage materialul cu care este umplută.
Păcat că n-am putut veni la piesă. Sper să ajung să o văd cu prima ocazie 🙂
Din punct de vedere practic ma gandesc ca forma se refera la utilitatea lor. Din moment ce marea majoritate a gaurilor se folosesc pentru a scurge ceva, care, de regula, e purtator de impuritati, orice colt ar avea tendinta sa retina o parte din acele impuritati, dand astfel la iveala gunoaiele pe care sunt in stare sa le produca oamenii… Ergo, gaura e rotunda ca sa te asiguri ca tot ce dispare in ea dispare cu totul, fara a lasa urme. Zic si eu… 🙂
Alina-pragmatica 🙂
Dar daca uitam de predestinatia gaurilor ca purtator de impuritati si ne gandim la.. Big Bang de exemplu. El tot e rotund.