Impresii, recomandări și fotografii de la Sulina, Delta Dunării (2)

Așa cum v-am promis în articolul de ieri, revin astăzi cu partea a doua a experienței pe care am avut-o la Sulina în Delta Dunării. Așadar să continuăm.

Ce vizitezi și unde te odihnești

Orășelul Sulina – oferă 3 locuri care merită vizitate după părerea mea: vechiul far cu muzeul de la intrare, cimitirul în care se află mormintele marinarilor și piraților ce au fost îngropați aici de-a lungul vremii, și faleza din port.

Plaja Sulina – se află la vreo 3-4 km de oraș. Se poate ajunge la ea cu microbuzul (2 lei biletul) sau cu taxiul (vreo 10 lei). Are apă limpede, plajă destul de curată, puțini turiști și hamsii bune de tot. Dacă vreți să scăpați de gălăgie, manele și vînzători ambulanți – acesta e locul potrivit.

Delta Dunării – oferă în principiu 3 tipuri de trasee cu mici variațiuni: primul în nord spre golful Musura și Insula Păsărilor (nu este un nume oficial, așa o numesc localnicii), al doilea spre Pădurea Letea pe diferite brațe ale Dunării și al treilea spre Lacul Roșu și Roșuleț din sud.

Noi le-am făcut pe primele două. Golful Musura l-am vizitat seara pentru că vroiam să admirăm un apus în Deltă. Am văzut farul nou, locul în care Dunărea se pupă cu Marea Neagră, cîteva nave scufundate și Insula păsărilor (unde majoritatea păsărilor fuseseră speriate de alte bărci).

A două zi de dimineață am mers spre Pădurea Letea pe diferite canale unde am putut admira flora și fauna locală: nuferi, găinușe de baltă, pelicani, lebede, cormorani etc. La Letea am făcut un safari în pădure unde am văzut dune de nisip și stejari seculari (din păcate nu am surprins și cai).

Impresii și concluzii finale

Privită de aproape, Sulina e o localitate destul de tristă: în perioada iunie-august este plină de turiști, iar în rest e aproape pustie. Pe vremuri orașul era un centru naval important, astăzi s-a așezat paragina pe gloria de altădată.

Localnicii nu prea știu să-și promoveze locul și nici să ofere servicii de calitate celor care-i vizitează. Ba mai și abuzează de frumusețile din zonă. Unii ghizi merg cu bărcile foarte aproape de locurile în care debarcarea e strict interzisă și sperie colonii întregi de păsări.

Un turist îmi povestea mîndru cum în ziua precedentă unul din barcagii a intrat într-un stol de pelicani pentru niște fotografii și ceva bani în plus. Am fost cam dezamăgit de ceea ce am văzut. Canalele pe care am mers erau prea circulate.

Din această cauză e greu să mai surprinzi animale și păsări sălbatice. Singura soluție în acest caz fiind închirierea unei bărci mici cu un localnic care să te ducă prin locuri mai puțin umblate.

Un sfat legat de călătoriile în Deltă: nu are rost să faci rezervare cu loc din timp. Odată ajuns, găsești oferte de excursii la tot pasul la prețuri de 2 ori mai mici decît pe internet, media unei excursii fiind 50-60 lei.

Probabil că o sune ciudat, dar din toată experiența din Sulina, cel mai mult mi-a plăcut plaja. Motivele sunt cele enumerate mai sus și faptul că nu am mai întîlnit pe nici un litoral o combinație așa plăcută de apă dulce cu apă sărată ca în Sulina.

Curiozități legate de Sulina

La vărsarea Dunării, acolo unde se întîlnesc apele dulci cu cele sărate, are loc o depunere de aluviuni datorită cărora Dunărea avansează în mare cu cîțiva metri în fiecare an. Astfel, cele 2 faruri care se aflau altădată pe malul mării, sînt astăzi în interiorul continentului.

În Sulina se află Catedrala Sf. Nicolae și Alexandru care este o copie fidelă a bisericii de la Pădurea Neagră din Germania – acolo unde se află izvoarele Dunării. Piatra ei de temelie a fost pusă în prezența regelui Carol 1. În prezent catedrala este în renovare.

În Sulina am văzut pentru prima dată o navă sub pavilionul Republicii Moldova care are acces la Dunăre prin intermediul portului Giurgiulești (port ce are o lungime de numai 600 m).

Unele fotografii au fost preluate de la Dumitrița