Printre cuvinte

Cuvinte şi expresii din Maramureş

Cum iese o habdiţă care ptică într-o haptină?

Astăzi se împlinesc exact 7 ani de când am ajuns în Maramureş, poposind pe meleagurile lui Dragoş Vodă – domnitorul care a descălecat Ţara Moldovei. O întoarcere la origini iniţial involuntară, a cărei semnificaţie aveam s-o descopăr mult mai târziu. Aceste locuri m-au fermecat încă din prima clipă. M-a impresionat relieful şi natura zonei, oamenii frumoşi pe care mi-a fost dat să-i cunosc, dar mai ales tradiţiile şi graiul moroşenilor.

Am încercat să pătrund de-a lungul anilor vorba oamenilor de prin aceste locuri, ca pe o carte pe care o citeşti pe nerăsuflate. Astfel se explică culegerea de cuvinte şi expresii culese din Maramureş pe care am alcătuit-o, o acţiune pretenţioasă pe care am încercat-o doar din dragostea şi aprecierea pe care o am pentru aceste locuri.

Sunt deschis oricăror sugestii, orice completări sunt mai mult decât binevenite. Închei cu mulţumiri speciale pentru prietenii mei care au o contribuţie importantă la această culegere.

Click aici pentru a vizualiza culegerea.

2 Comments

  1. Buna seara!

    Sint maramuresean, dar nu folosesc limba romana, fiindca nici nu am invatat prea mult la scoala, si dupa aceea am uitat-o, nefolosind 23 de ani de zile.
    Deci scuze anticipat 🙂
    Referitor la cuvintele maramuresene(invers):
    zogne – din cuvantul maghiar zokni
    vospor – M vaspor(vas-fier, por- praf) praf din fier
    vider – M intradevar galeata, bunica mea a folosit cuvantul, altfel ungureste se zice vödör (seamana cu a din roman)
    tistas – M tiszta (curat) tisztás -poiana, loc curat fara copaci
    tiurcoi – HR cuvant croat, curcan taranesc (de la un prieten din Zagreb)
    techergeu – M ungureste tekergő, bunicul folosea, teker (inroteste)
    suret – M szüret, cind se culeg strugurile
    sorgos – M harnic
    ruje – M rózsa /trandafiri/ – referitor la floare
    porodici – M paradicsom (paradiciom) rosii
    parcan – M párkány (perete)
    odor – M udvar – curte
    lipideu – M lepedő – cearsaf
    legvar – poate fi – lekvár (jam)
    legheleeu – M legelő (leghelo) pasune ptr. animale
    langhalau – M mancare maghiara tipica cu slanina si smantana, un fel de ptita, se face la cuptor
    ipene – M ép, éppen, épség – sanatate, intreg
    hurdau – M hordó – butoi(in general cu vin)
    hirispor – M fűrészpor – rumegus
    hrib – secuii zic hirib, croatii folosesc cuvantul cu vrganj (virgani) paralel, ca si maghiarii vargánya (interesant)
    heizaj – M héjazás (heiazas) acoperis cu sindrila (zsindej- jindei) sau dranita
    gaci – M gatya (gatia) pantaloni albi ?
    fotros – M fodros , fodor=incretitura
    foita – M fajta (faita) – soi, fel
    firhong – G (german) firhang ungureste – perdea de la tipteri(germani din austria, mutate in secolul XVII in localitatiile Akna-sugatag, Sziget, Rónaszék
    localitatea Sziget si Hosszúmező erau fondate de familii sasi si maghiari in secolul XIII, (jur 1290-1350)
    finja – TR cuvant turc
    daralau – M daráló, darálni, dara (a marunti, marunt – se zice kávédaráló, mákd., húsdaárló – cafea, mac, carne etc)
    croampa – M krumpli /picioci – M pityóka (secuime)
    Cosca – M kocka (kotca) – patrat, patratel (kockás füzet – caiet de matematica)
    corhaz – M Kórház, spital
    chistas – tisztás, tiszta (poiana, curat) – tisztaság – curatenie
    budigai – M bugyigó, cuvant archaic folosit de bunici (chiloti), bugyi
    bistos – M biztos sigur, biztosítás asiguranta

    Nu va suparati daca v-am deranjat.

    Am o teorie referitor la maramureseni. Cred ca au trait acolo secui in mare numar, pana la secolul XIII, dar dupa 1241-1242 (Invazia de Mongoli- gresit tatari) au fost asa de putini ca IV. László a adus romani din Serbia (1326 – Dragos, 1334-35 Bogdan), si secuii din maramures sau asimilat sau mai bine sau unit cu romanii(dar portile extraordinare, si hainele negru-rosu ex. au folosit si folosesc pina acum maramuresenii)
    un cuvant ce am auzit la piata in Sziget (2011):
    pustulát – M ungureste pusztulat (in contextul asta pokol adica iad, dute-n pustulát cu tigari, dute-n dracu cu tigari
    Femeia batrina a fost din Valea Izei si n-a vazut om maghiar niciodata.

    O seara placuta va doresc
    Toate cele bune

    Cu stima

    László Attila

  2. László, mulțumesc pentru comentariu si pentru informații. Să știi că am citit cu atenție ce ai scris și voi actualiza culegerea mea de regionaliste cu datele propuse de tine.

    Te mai aștept în vizită 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button