Cîte ceva despre amintiri şi schimbări

”Dacă ai cumva impresia că nu ai nimic, mută-te în altă parte. S-ar putea să ai parte de o surpriză”. Așa mi-a spus mama într-o bună zi și, Doamne, cîtă dreptate a avut. Întîmplarea face că acum două luni exact asta am și făcut.

…m-am mutat într-un alt apartament și pe durata procesului am avut parte de o groază de surprize. Lăsînd la o parte durerile de cap, de spate și problemele de organizare, mutarea s-a dovedit a fi chiar interesantă.

Pentru că mi-a permis să pun pe pauză tot care mă preocupa în acel moment ca să meditez asupra lucrurilor care contează. Cufundat pînă la coate în gînduri şi bagaje am avut ocazia să descopăr o mulţime de lucruri pe care nu credeam că le mai am.

Sau dimpotrivă, obiecte pe care aveam impresia că le-am pus deoparte şi care ieşiseră demult din viaţa mea: o carte cu dedicație, o felicitare haioasă, un poster ingălbenit de vreme, o eșarfă care îi mai poartă parfumul, un lego construit pe jumătate.

Le iei în mînă pe rînd şi prin fața ochilor îţi trec amintiri dintr-o altă vreme. Zîmbești privind în gol şi pui mîna pe telefon ca să suni prieteni cu care nu mai vorbit demult. După care faci o triere chinuitoare: unele lucruri rămîn în urmă în căutarea unui nou stăpîn, altele te urmează în noua ta viață.

Pînă la urmă, să te muți în altă parte e ca și cum ai face un popas într-o gară: răsfoieşti o carte în curs de scriere care este viaţa ta pînă în acel moment, îţi permiţi cîteva clipe de răgaz, după care iei cu tine bagajele pline de amintiri şi nimicuri, prinzi un alt tren şi mergi mai departe spre necunoscut.

Sursă foto