Ilinca, 5 ani și 1 lună: sora mai mare ce merge în grupa mare

Am început să scriu acest text la începutul lunii octombrie. Acesta trebuia să fie un articol despre Ilinca la 5 ani. Au trecut vreo șase-șapte săptămâni de atunci. Am trecut cu toată familia prin cea mai urâtă viroză din acest an. Nu am avut nici timpul și nici starea de a finaliza articolul.

Iată-mă, așadar, la început de decembrie, încercând să profit de mini-vacanța de Sfântul Andrei și Ziua României pentru a-l termina. Se pare că aceasta e cadența cu care voi putea scrie genul acesta de texte despre fetița mea.

Trei evenimente majore au avut loc în familia noastră de la articolul meu precedent despre Ilinca: fetița noastră a împlinit 5 ani și o lună, a devenit soră mai mare și a început să meargă în grupa mare la grădiniță. Să le luăm pe rând.

Ilinca – sora mai mare a lui Matei

Am încercat să o pregătim cum am știut pentru acest eveniment, fiind conștienți că nici noi nu eram pe deplin pregătiți pentru ceea ce a urmat. Am povestit mult despre ce înseamnă să ai un bebeluș în familie și cum e să fii soră mai mare. Atunci când l-am adus pe Matei acasă, acesta a venit cu un cadou pentru Ilinca – o rochie a personajului Elsa din animația Frozen 2 (Regatul de gheață 2).

Ilinca primit destul de bine venirea lui Matei. A fost foarte nerăbdătoare să-l vadă și să-l cunoască. Pe măsură ce bebelușul creștea, relația dintre frățiori a început să prindă contur. La cei 5 ani ai săi, Ilinca pare să devină o soră iubitoare și drăgăstoasă, care interacționează cu Matei în felul său își arată afecțiunea cum se pricepe mai bine.

Ilinca îi spune lui Matei povești, îi recită poezii și îi cântă cântecele. Atunci când Matei e liniștit și stă în balansoar, îl ia de mânuțe și dansează împreună. Zilele trecute am surprins-o alergând în jurul lui, strigând „nu mă prinzi, nu mă prinzi!”, în timp ce el dădea din piciorușe.

Uneori fetița noastră sare calul și îl copleșește cu gesturi prea bruște. De multe ori trebuie să-i temperăm entuziasmul. Baza de la care pornesc acestea, însă, e una pozitivă, și asta ne dă speranțe pentru viitor.

A apărut și o formă de gelozie pe fratele mai mic. La cele (aproape) șase luni ale sale, Matei are nevoie de toată atenția noastră. Rațional Ilinca înțelege că nu mai putem petrece la fel de mult timp cu ea ca înainte. Emoțional, însă, lucrurile sunt mai complicate.

De când a apărut Matei în familie, Ilinca are multe emoții pe care nu reușește să le gestioneze. Acestea ies la suprafață în diferite moduri. Uneori trage de noi când îl luăm pe Matei în brațe, vorbește tare ca să ne acopere, alteori are răbufniri când nu-i convine ceva. Poate fi poftă culinară nesatisfăcută, un lucru pe care nu l-a primit fix atunci când l-a vrut sau o activitate care i-a fost refuzată.

Prima petrecere de zi de naștere cu alți copii

Ilinca e o fetiță care își descoperă și latura socială.  De câteva luni îi place să se joace mai mult cu alți copii, decât singură. Mai ales dacă aceștia sunt dispuși să facă ce le propune ea. Prin urmare, cel mai mare eveniment din luna octombrie a fost petrecerea de ziua sa de naștere. Prima petrecere organizată la un spațiu de joacă, prima petrecere la care și-a invitat prietenii.

A vorbit despre asta continuu încă din septembrie. A fost foarte încântată de atenția și cadourile pe care le-a primit, de tort, de felicitări și de atmosferă în general. Suntem tot în perioada prințeselor, așa că tema principală a evenimentului a fost Frozen (Regatul de gheață) cu animatoarea Elsa care le-a organizat activități. Copii au fost tare încântați, noi însă a rămas cu un gust amar legat de administratorii spațiului de joacă (despre asta, poate, într-un alt articol).

Grupa mare la grădiniță

Un copil de cinci ani este un om în proces de tranziție de la copil mic la preșcolar. Ilinca noastră își dorește să fie independentă din anumite puncte de vedere, dar, în același timp, încă are mare nevoie de prezența și atenția noastră. Uneori aruncă săgeți sunt formă de replici tăioase, alteori vrea să fie luată în brațe și mângâiată. Și, mai presus de toate, are încă mare nevoie de iubirea noastră.

Dezvoltarea intelectuală

Ilinca se dezvoltă foarte bine din punct de vedere intelectual. Vara trecută a descoperit adunarea și scăderea și, de atunci, facem frecvent exerciții simple de matematică sub formă de jocuri.

Ilinca își face calculele în cap sau folosind degetele și ne dă răspunsul. Când nu reușește să-l găsească se enervează, pentru că nu-i place să greșească și pentru că vrea să fie mereu prima. Din această cauză încă nu putem juca cu ea liniștiți jocuri de societate. Mai avem de lucrat aici.

În același timp, Ilinca a început să descopere literele și felul în care acestea formează cuvintele. Știe deja să scrie câteva cuvinte: Ilinca, mama, tata. Și le scrie destul de des pe desenele pe care le face. În ultimele luni și-a dezvoltat mult creativitatea și dexteritatea în această privință.

Ilinca e destul de interesată de desen. Colorează cu creioanele și cariocile, lucrează cu guaș. Uneori face desene pe care le decupează, pentru ca apoi să le lipească și să le combine în desene mai complexe. Unele din ele mi se par foarte reușite. Iată câteva din ele.

Desigur, pictatul cu guaș înseamnă covoare și mobilă pătată. Înseamnă că trebuie să spălăm și să curățăm continuu după ea. Acesta e prețul care trebuie plătit atunci când copilul își dezvoltă creativitatea.

Probabil că latura sa cea mai dezvoltată este, totuși, limbajul. Am vorbit mult cu ea încă de când era mică, am încercat să pronunțăm întotdeauna cuvintele corect și să îi citim zilnic aproape fără excepție. Iar rezultatele se văd. Ilinca este o fire curioasă. Vorbește mult și pune întrebări aproape non-stop. Știe o mulțime de cuvinte și expresii de oameni mari. Uneori nu le folosește chiar în contextul potrivit, dar, totuși. O aud și deseori mă minunez de unde le scoate.

Dezvoltarea fizică

Ilinca este un copil sub media de înălțime pentru vârsta sa. Totuși, se descurcă destul de bine din punct de vedere fizic, uneori mai bine decât colegii săi mai mari. Îi place să se cațăre, poate să sară într-un picior și se descurcă la activități simple în casă. Poate turna apă într-o cană fără să verse (prea mult), încearcă să ne ajute la gătit și la aranjat lucrurile prin casă.

Vara trecută nu am fost în concediu la mare, în schimb mi-am făcut abonament la o piscină din apropiere. Cu această ocazie Ilinca a (re)descoperit bălăceala. Așa că am înscris-o la un curs de înot. A mers de două ori pe săptămână timp de 3 luni. I-a plăcut activitatea pentru că implica multă joacă și pentru că mergea acolo cu câțiva colegi de la grădiniță.

Au venit apoi virozele de toamnă și am decis să facem o pauză (mai mult la insistențele sale). Rămâne de văzut daca o să vrea să reia cursurile de înot sau ne rezumăm la bălăceală la piscină împreuna cu tati. Pe lângă această, Ilinca poate face fără probleme lucrurile de bază pentru vârsta sa. Se îmbracă sigură, merge singură la toaletă, se spală singură pe mâini și pe dinți, cu puțin ajutor, reușește să facă și duș.

Avem o fetiță mare. Realizez acest lucru când ne uităm împreună pe pozele făcute când era mică. La 5 ani Ilinca încă vrea să fie pupată, dezmierdată și îmbrățișată. Pentru ea, tati e încă un super erou care poate face orice. Știu că va veni o vreme când lucrurile se vor schimba. Așa că încerc să profit de această perioadă.