Andrei Albu

Poşta Română şi botaniştii autohtoni

La nici o lună distanţă după reclamaţia făcută de mine (vezi articolul din 4 mai), Poşta Română a emis verdictul – de vină nu suntem noi. Este exact „sentinţa” anticipată de mine, pentru că în anii petrecuţi în frumoasa ţară românească am învăţat un lucru – românul nu este niciodată culpabil pentru nenorocirilor care se abat şuvoi asupra sa. Nimeni…

Laptele, veşnicia şi anticorupţia

E sâmbătă dimineaţă şi hala alimentară din zona gării este plină de lume. Unii vând, alţii cumpără, iar ceilalţi îşi dau cu părerea. E locul în care mulţi vin doar pentru a-şi mai vărsa amarul sau a discuta ultimele ştiri. După cum se ştie, nu există român care să nu se priceapă la fotbal şi la politică. De aceea discuţiile…

Cubanejii şi Google Maps

Cu câteva luni în urmă o dat cel de sus şi sfântul care se ocupă de sectorul IT şi a apărut pe Google Earth şi satul care m-a dat pe mine lumii. Că a apărut, nu zic, e un lucru extraordinar. Partea proastă e că cel care a moşit procesul a cam încurcat iţele cu câţiva kilometri şi a plasat…

Poşta Română şi blăstămele voodoo

„Ce faci, bade, stai şi cujeţi?” „Nu… numa’ stau!” Cam ăsta e principiul după care se conduc angajaţii din oficiile poştale române. Sau, ca să-l citez pe prietenul meu care nu-i microbist, ăştia nu merg la muncă, ăştia merg la serviciu. În România de azi nu prea ai şanse să realizezi ceva fără să faci scandal şi să te dai…

Prutul şi teoria chibritului

Mă întreabă un coleg de serviciu de unde sânt, ştiind că nu-s de prin părţile plaiurilor cu flori ale Maramureşului. De obicei oamenii îţi pun astfel de întrebări din politeţe, că aşa e frumos, din deprindere, pentru că aşa s-au obişnuit, sau din curiozitate, pentru cultura lor jenerală. În primele două cazuri nu are rost să dai prea multe detalii…

Sapă, frate, sapă până dai de apă

În prima săptămână de martie în care baba Dochia părea că a uitat să mai vină în satele basarabene, iar în aer plutea mirosul proaspăt al primăverii, am avut ocazia să particip la o săpare de fântână. De fapt particip e cam mult spus căci aportul meu s-a rezumat strict la făcut fotografii şi, printre ele, recunosc, la cinstit câte…

Vând vin vărsat…

Demult coc eu această idee în minte, la fel cu pândeşte nătăfleţul copacul de cireş în luna lui florar, dar abia astăzi, după ce am văzut panoul firmei Recaş din imaginea alăturată, mi-am luat inima în dinţi. Basarabeanul e din fire om tare practic şi cearcă să scoată un ban din orice. Ţin să fac şi eu cinste neamului din…

Alio, pe Sveta se poate?

Unul dintre lucrurile care m-au frapat la întoarcerea în Moldova a fost felul în care vorbesc concetăţenii mei la telefon. Mă refer aici în special la convorbirile telefonice pe fix din zona rurală. Unele sate nu au cunoscut încă pe deplin atingerea febrilă a tehnologiilor moderne, a telefoanelor cu sonerii personalizate şi ecran digital care afişează identitatea apelantului şi încă…

Cafeaua de 1 aprilie

Crap… anyone?

Îmi închipui ce nedumerit ar fi un străin vorbitor de engleză dacă ar vedea pe rafturile din Kaufland de vânzare o cutie transparentă de plastic care conţine o substanţă semisolidă de culoare maronie pe care scrie cu litere mari CRAP. Fiecare din noi are parte de aşa ceva gratis în fiecare zi în trafic, la servici sau acasă. Mai are…

N-ar fi rău să fie bine…

Zilele trecute s-au împlinit 4 ani de când aştept cetăţenia română şi 9 ani de când jinduiesc la această Mecca a românului de peste Prut. Aşa că mi-am pus casca de tanchist şi costumul de student rar-nutrit şi am sărbătorit la un grătar şi nişte vin de acasă împreună cu prietenii de suferinţă. Îs şi eu ca tot basarabeanul –…

Dic cel voinic şi găina kamikadze

Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă. Ce se întâmplă însă atunci când căţelul, cunoscut în lumea interlopă drept Dic cel voinic, e plecat prin alte mahalale cu treburi de importanţă majoră pentru bunăstarea gospodăriei. Se pare că în unele cazuri se găsesc găini kamikadze gata să intre şi în gaură de şarpe pentru un loc călduţ şi comod…

De 8 martie…

Dragile noastre, să fiţi frumoase, dulci şi cuminţi ca o zi de primăvară!

Ghioceii din grădina mea

Primăvara care a venit în Moldova în urmă cu trei zile mi-a făcut deja o surpriză. Şi încă una foarte plăcută. Astăzi am descoperit în grădină câţiva ghiocei. Stăteau zgribuliţi sub vântul rece de afară, pierduţi printre frunze uscate şi sâmburi de coarne, sfidând-o parcă pe baba Dochia care începuse să-şi scuture cojoacele. Nu-mi amintesc să fi avut vreodată acasă…

Marinarul, Kabulul şi scutul antirachetă

În acea zi friguroasă de februarie preşedintele de pe Dâmboviţa se simţea foarte obosit. Aşa că a trimis acasă tot personalul, a ieşit de pe skype şi s-a retras în cabinetul său, încuindu-se pe dinăuntru de două ori. Şi-a turnat un ceaunel de uncrop în ligheanul său preferat de aluminiu şi se pregăti să-şi opărească picioarele. „Se vede c-am răcit…

The biggest hockey game ever

Cel mai important meci de hochei din istoria acestui joc – aşa a fost numit meciul de ieri dintre selecţionata Canadei şi a cea Statelor Unite ale Americii. A fost fără îndoială una din cele mai aşteptate finale olimpice disputate vreo dată. După cinci victorii consecutive, inclusiv în faţa reprezentativei Canadei cu scorul de 5:3, echipa Statelor Unite părea invincibilă…

Un mărţişor pentru fiecare

A venit primăvara şi soarele ne picură din nou speranţă şi lumină în suflet. Îmi amintesc că atunci când eram mic, la 1 martie obişnuiam să leg un mărţişor de ramurile celui mai frumos copac din curte. Se zice că dacă faci acest lucru vei fi sănătos şi frumos ca florile. Interesant, oare se mai păstrează undeva acest obicei? Vă…

Donez bun-simţ…

Astăzi la piaţă mi-a spus o bătrână că am prea mult bun simţ şi că, dacă continui aşa, nu o să realizez nimic în viaţă. De fapt formularea ei exactă a fost „baietu’ ista are pre multă soviste, nu ştiu ce-a ajunge în viaţă”. Ceea ce ne aduce la eterna întrebare – ce-o mai fi fiind şi bunul-simţ şi cu…

Vasile Coroban şi cuvântul de la nivelul inimii

La 14 februarie s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Vasile Coroban – cel despre care este foarte greu să scrii altfel decât în termeni de superlativ. Personalitate marcantă a culturii noastre – istoric, profesor universitar, scriitor, autor de manuale şi un erudit neasemuit, Vasile Coroban este vizionarul care a pus bazele criticii literare în spaţiul basarabean, un…

Uncle Sam şi arcanele majore

Azi am primit rest un leu de 1 cu o inscripţie interesantă şi am hotărât că merită să acceadă în „arcanele majore” ale existenţei sale. Scanată, materia s-a transferat brusc într-o serie bizară de zerouri şi unităţi, prelucrată şi multiplicată de câteva ori pentru a se ridica în cele din urmă la înălţimea ameţitoare a cuvântului liber ce hoinăreşte prin…