Dosarul transferurilor: o lecție de normalitate în fotbalul românesc

Aseară o țară întreagă a privit meciul România – Argentina. 8 locuri în loja vip au fost libere, deoarece 8 oameni importanți din fotbalul românesc fuseseră cu o zi înainte condamnați la închisoare cu executare.

E bine, e rău? Părereile sînt împărțite. Eu cred că acest proces este un semn de normalitate. Pentru că există oameni care cred că-s mai presus de lege și că nimic nu-i mai poate atinge. Nici măcar Dumnezeu.

Ei bine, uite că se mai întîmplă și ”minuni” și vreau să punctez două lucruri:

1. E bine că sentințele au fost date cu executare. Nu de alta, dar m-am săturat să aud de tot felul de demnitari care fură ca în codru verde și scapă basma curată doar cu suspendare.

2. E și mai bine că vinovații trebuie să întoarcă banii (plus dobînzile aferente). Altfel riscam să ținem pe banii statului 8 bogătani la mititica. Nu de alta, dar unii ar fi bucuroși să schimbe 3 ani de purșcărie pentru 2 milioane de euro.

Pînă la urmă, cel mai important lucru legat de acest proces este mesajul transmis: există consecințe pentru tot ceea ce faci. Mai devreme sau mai tîrziu fiecare răspunde pentru faptele sale. Și nimic nu te poate salva de acest lucru: nici bogăția, nici puterea și nici statutul social.

De aceea condamnările din dosarul transferurilor sînt un semn de normalitate. Totodată ele ne oferă și o lecție de viață. Mă refer aici în primul rînd la Gheorghe Popescu, față de care am încă un oarecare respect și simpatie.

Istoria lui este povestea omului cinstit care a reușit în viață prin forțele proprii și a ajuns să fie admirat de milioane. Unica lui greșeală a fost să se asocieze cu oamenii nepotriviți. Și viața e plină de astfel de exemple.

Într-o lume în care binele se amestecă cu răul într-o sumedenie de nuanțe de gri, mulți au ales și aleg în continuare calea ilegalității: pentru că e mai simplu, mai rapid și pentru că toată lumea o face.

Ei bine, această cale are un preț, iar Gheorghe Popescu a ajuns să-l plătească alături de ceilalți 7 hoți din fotbalul românesc. Ieri putea fi președintele FRF, a ajuns în schimb după gratii unde își va petrece următorii 3 ani și ceva din viață.

Să mai aud pe careva spunînd că viața e plictisitoare…

Sursă foto 1 2