Conversații în familie în perioada Walking Month

M-am înscris și în acest an la Walking Month – concursul caritabil care îți permite să transformi pașii în fapte bune și te încurajează să faci mai multă mișcare. Anul trecut am făcut în jur de 300.000 de pași. În acest an mi-am propus să fac mai mult.

Mai ales că am alături de mine coechipieri de nădejde despre care o să vă povestesc în unul din articolele următoare. Până atunci, găsiți mai jos câteva conversații pe care le-am avut cu soția legate de Walking Month în cele 2 săptămâni de când a început concursul.

În prima seară de Walking Month

Eu, după ce m-am întors acasă: „Unde mergem azi? Ieșim în parc? Poate avem de făcut cumpărături? Pâine, mă duc să iau pâine. Sau măcar să duc gunoiul…”

Dumitrița: „Ești bine? De când ești așa pasionat de cumpărături și dus gunoiul?”

Eu: „Azi a început Walking Month și vreau să-mi depășesc recordul de anul trecut”.

Într-o după-masă de duminică

Dumitrița mă strigă pe geam: „Andrei, mai ai de dat ture în jurul blocului? Hai la masă că se răcește mâncarea! Și vezi că se uită ciudat vecinii la tine, or crede că nu ți-s toți boii acasă”.

Eu: „Mai fac 2 ture și vin. Azi stau cam prost cu pașii. Trebuie să recuperez”.

Într-o dimineață pe la ora 7

Eu: „Am dormit foarte bine azi noapte. Se vede că eram obosit. Mi se pare însă că mă dor picioarele mai tare decât înainte de culcare”.

Dumitrița: „Ai umblat prin somn, nu-ți amintești? Bolmojeai ceva legat de pași. Dacă o ții tot așa, cred că te poți înscrie liniștit la SleepWalking Month”.

Sursă foto