„Simfonia iubirii” – 5 lecții despre fericire cu psihologul Daniel David și Young Famous Orchestra

„Simfonia iubirii” e cel mai inedit concert de muzică simfonică la care am fost până acum. A avut loc aseară și a fost o combinație interesantă de muzică și psihologie aplicată – un concept 100% clujean în care emoțiile pozitive s-au lăsat explicate pe acorduri de muzică simfonică.

Bineînțeles, pentru a face așa ceva ai nevoie de o echipă neobișnuită. Partea muzicală a fost interpretată de Young Famous Orchestra sub bagheta lui Vladimir Agachi – un dirijor tânăr, talentat și nonconformist care și-a propus să facă muzica clasică mai atractivă și mai accesibilă pentru publicul larg.

I-am mai văzut și ascultat în această formulă de câteva ori și, de fiecare dată, am fost plăcut surprins de felul în care comunică cu publicul și modul în care reușește să înlocuiască specificul formal și sobru al concertelor simfonice cu o abordare interactivă, relaxată, pe alocuri chiar hazlie.

Poate fi muzica clasică atractivă pentru tineri? Se pare că da. Mai ales dacă este prefațată și explicată într-un mod inedit. La concertul de aseară introducerea fiecărei piese a fost făcută de Daniel David – unul din cei mai importanți psihologi români, autor al cărții „Psihologia poporului român”.

Tema serii a fost iubirea și fericirea, mai exact „cum putem fi fericiți în viață”. Iată 5 idei care mi-au rămas în minte din discursul său.

1. Adesea oamenii consideră că gradul lor de fericire depinde de ceea ce li se întâmplă. Psihologia științifică demonstrează că fericirea unui om este explicabilă de evenimentele din viața sa doar în proporție de 10%, restul de 90% sunt alcătuiți din factori genetici și psihosociali.

2. Există 3 factori psihosociali care definesc fericirea.

Primul este viața plăcută (pleasant life) care include comportamentele ce produc o stare de plăcere și satisfacție. Poate suna banal, dar sunt mulți oameni care nu știu ce le place să facă. Temă de casă: numește 10 comportamente care îți produc plăcere. Pe câte din ele le practici frecvent și cât timp le aloci săptămânal?

Al doilea factor este viața bună (good life) care se referă la virtuțile principale ale unei persoane. Acestea alcătuiesc semnătura sa personală și pot fi descoperite în cadrul unui profil psihologic, pe baza unor chestionare. O viața bună este aceea în care îți cunoști punctele tari și le exprimi constant prin ceea ce faci.

Al treilea factor este cel de viața cu sens (meaningful life) care face referire la valorile unei persoane. Oamenii care își conștientizează valorile și își ghidează viața după ele, sunt cei mai împăcați cu viața pe care o au. Exercițiu: numește măcar 3 valori care te reprezintă.

3. Atunci când cele 3 componente de mai sus se combină, putem discuta de o viață plină (ful life): când ești împăcat cu trecutul, fericit în prezent și privești cu optimism spre viitor. O viață plină este posibilă doar prin autodisciplină.

4. Cu cât încerci să te lupți mai tare cu gândurile și emoțiile negative, cu atât ele cresc în intensitate, frecvență și durată. Nu te lupta cu ele! Cea mai potrivită atitudine în acest sens este cea de detașare, de reflecție și de acceptare că există. Acest lucru se poate obține prin meditație.

5. Viața plină poate fi atinsă în context social. Oamenii care au rețele sociale și prieteni apropiați sunt mai protejați față de stres și au parte de emoții pozitive mai frecvent, iar atunci când sunt supuși unor factori de stres, le fac față mai ușor.

Acestea sunt lecțiile cu care am plecat acasă de la concert. Vă recomand cu căldură următoarele evenimente Young Famous Orchestra, precum și conferințele susținute de psihologul Daniel David. La final vă propun o înregistrare de la finalul concertului ca să vă faceți o idee despre cât de inedit a fost el.

Fotografii de Cosmin Macavei