Jurnal de tată: când încerci să stai în liniște pe balcon…

Eu: „Merg să stau un pic în liniște pe balcon. Dacă tot am luat scaune și măsuță, să profităm de ele”.

Soția: „Bine, dar ia-o și pe Ilinca cu tine”.

Am luat-o. N-am stat nici în liniște, nici pe scaun, nici pe balcon.

***

Într-o după masă mergeam pe trotuar cu căruciorul. Făcusem o plimbare cu Ilincuța care tocmai adormise. Din direcția opusă apare un motociclist cu motorul ambalat, pocnind și trosnind violent.

Tipul ne observă, încetinește cu vreo 20 metri înainte să ne intersectăm, își reduce motorul la un tors de pisică, ridică mâna în semn de scuze și, după ce trece de noi, își reia traseul în viteză. Am fost așa de surprins că nici nu am apucat să-i mulțumesc.

***

Săptămâna trecută, în una din zile aud zgomot discret în baie pe la 11 noaptea. Intru și găsesc soția spălând oglinda.

Eu: „Ce faci, dragă? Speli oglinda pe ascuns la miezul nopții?” o întreb eu amuzat.

Soția: „Daaa, măcar până dimineață să fie și ea curată, săraca. Când se trezește Ilinca, iar face din ea pictură murală”.

***

Aseară lângă blocul nostru erau parcate 32 de mașini. Poate vă întrebați de unde știu acest lucru. Vă spun. Am trecut cu Ilinca pe lângă ele în drum spre parc. Unul din cuvintele sale preferate în această perioadă este „alt” și „alta”. Îl rostește lungind prima vocală.

Așa că aseară s-a oprit în dreptul fiecărei mașini, o arăta cu degetul și rostea apăsat: „Aaalta, alta!” Iar eu trebuia să-i confirm: „Altă mașină, este altă mașină”. De fiecare dată. Până nu-i confirmam acest lucru, refuza să meargă mai departe.

Am încercat să înregistrez replica pe telefon și o pun să o audă pe difuzor. Nu am mers. Ea ținea cu tot dinadinsul să mă vadă spunând acest lucru. „Daaa, Ilincaaa! E o ALTĂ mașină! Hai să mergem mai departe”. 3 pași mai încolo mă punea s-o repet din nou.

După cum spuneam, aseară lângă blocul nostru erau parcate 32 de mașini. Când am mers spre parc. La întoarcere erau 35 de mașini. Bănuiesc că v-ați dat seama de unde știu acest lucru.