Cuvinte şi expresii din Maramureş

Cum iese o habdiţă care ptică într-o haptină?

Astăzi se împlinesc exact 7 ani de când am ajuns în Maramureş, poposind pe meleagurile lui Dragoş Vodă – domnitorul care a descălecat Ţara Moldovei. O întoarcere la origini iniţial involuntară, a cărei semnificaţie aveam s-o descopăr mult mai târziu. Aceste locuri m-au fermecat încă din prima clipă. M-a impresionat relieful şi natura zonei, oamenii frumoşi pe care mi-a fost dat să-i cunosc, dar mai ales tradiţiile şi graiul moroşenilor.

Read More

Pân’ aici o mers soldatul !

Gata, m-am săturat! Nu mai suport, frate, să văd aceleaşi figuri de 18 ani în politica românească ! Cât se poate, mă întreb, tiranozaurii ăştia nu mai ies odată la pensie !? Nu de alta, dar să se mai îmbogăţească şi alţii.

Înţeleg acum de ce nu mai merge lumea la vot. E pentru simplul motiv că nu ai pe cine alege. De la căderea comunismului încoace s-au perindat la conducere tot felul de partide. Am încercat şi cu ăştia, şi cu ceilalţi – şi tot degeaba. Dar când stai să te gândeşti şi să cântăreşti puţin, îţi dai seama că, de fapt, în tot acest timp la conducere au fost tot aceeaşi oameni care odată la patru ani se împart, despart formând „noi” partiduţe, blocuri şi formaţiuni.

Read More

Quo vadis ?

Suntem o ţară de oameni deştepţi, sau cel puţin aşa ar trebui să fie pentru că în România secolului 21 oricine are studii superioare. Orice absolvent de liceu, indiferent de gradul de inteligenţă, poate să ajungă la facultate. Singura cerinţă e să ai bani şi răbdare. Bani – pentru a achita contractul şi restanţele, şi răbdare ca să nu te plictiseşti în tot acest timp. Metoda 5-lui de trecere ne omoară.

Singurul obstacol în calea „loazele educaţionale” (citez pe unul din foştii mei profesori de istoria artei) era proba scrisă al examenului final. Singura care reflecta într-o oarecare măsură gradul real de pregătire a viitorului absolvent. Acest examen era singurul moment în care se mai tria grâul de neghină. Bănuiesc că nu mai are rost să vă spun că proba scrisă a fost eliminată acum doi ani prin decizia ministerului învăţământului. Licenţa nu mai prezintă demult o problemă, pentru că dacă nu o poţi concepe tu, găseşti oricând pe cineva să ţi-o facă pentru 100-200€ sau şi mai rău, ţi-o vinde profesorul îndrumător.

Read More

Dacă aş fi pentru o zi preşedinte …

Ascultam zilele astea nişte piese de la Paraziţii şi brusc m-a lovit o altă idee, pe care am hotărât s-o încadrez negreşit la rubrica Idei Geniale.

Ideea în sine e destul de simplă şi porneşte de la premisa că fiecare român are dreptul la o bucăţică din ţara asta. Dacă România ar fi o companie gigant, atunci fiecare din noi ar avea undeva nişte acţiuni care îi conferă nişte drepturi şi obligaţii. Obligaţiile noastre ar fi să muncim cinstit, să ne vedem de viaţa noastră şi să nu încercăm să înşelăm statul, care la rândul său are obligaţia de a asigura un sistem corect democrat şi performant astfel încât cetăţenii săi să aibă un trai cât mai liniştit.

Read More

O idee jenială!

Mă îngrijorează foarte mult harababura care domneşte în lumea asta. Când la noi e ziuă, la americani e noapte (aşa le trebuie!), iar australienii se pregătesc de culcare.

Să însemne asta oare că noi sîntem „în viitor” faţă de americani şi „în trecut” faţă de australieni? Poate-i rugăm pe fraţii noştri de pe insula verde să ne aducă nişte tehnologie avansată din „viitor”.

Mă nelinişteşte și faptul că sîntem într-o continuă rotaţie. Majoritatea din noi completează zilnic fatalul cer vicios somn – muncă – consum. Unii se învârt în jurul cozii, alţii se împleticesc şi cad, iar alţii nici nu au niciodată curajul să se ridice.

Asta e. Trebuie sa spunem lucrurilor pe nume. Sîntem o specie de ameţiţi. De fapt, dacă e sa te gândeşti logic, nici nu se putea altfel. Pământul se roteşte zi şi noapte neobosit în jurul axei sale.

Read More