Vin sărbătorile!

Ura, vin alegerile! Sărbătoarea mea preferată! În condiţiile în care unii preferă Crăciunul, Revelionul sau Paştele, eu spun deschis că sărbătoarea mea preferată sînt… alegerile. Nu sînt pretenţios, aşa că apreciez orice fel de alegeri, fie ele locale, parlamentare sau prezidenţiale. Vă întrebaţi probabil de ce, aşa că vă explic.

În primul rînd pentru că durează mai mult. Deşi se repetă doar o dată la cîţiva ani, dacă ar fi să cumulăm perioada de campanie electorală cu intervalul de timp pre şi post scrutin, ne dăm seama că aceasta devansează uşor orice altă sărbătoare religioasă sau naţională.

În al doilea rînd iubesc alegerile pentru că această perioadă conţine o părticică din fiecare sărbătoare tradiţională de-a noastră. În timpul campaniilor electorale ni se promite marea şi sarea aşa că cei mai mulţi ajung din nou să creadă în Moş Crăciun şi Zîna Măseluţă.

Candidaţii se transformă elegant în nişte moşi darnici care împart cu mărinimie cadouri. Tot atunci avem impresia că ţara va reînvia negreşit sub următoarea conducere, la fel ca Mesia în ziua Paşte.

Read More

Pân’ aici o mers soldatul !

Gata, m-am săturat! Nu mai suport, frate, să văd aceleaşi figuri de 18 ani în politica românească ! Cât se poate, mă întreb, tiranozaurii ăştia nu mai ies odată la pensie !? Nu de alta, dar să se mai îmbogăţească şi alţii.

Înţeleg acum de ce nu mai merge lumea la vot. E pentru simplul motiv că nu ai pe cine alege. De la căderea comunismului încoace s-au perindat la conducere tot felul de partide. Am încercat şi cu ăştia, şi cu ceilalţi – şi tot degeaba. Dar când stai să te gândeşti şi să cântăreşti puţin, îţi dai seama că, de fapt, în tot acest timp la conducere au fost tot aceeaşi oameni care odată la patru ani se împart, despart formând „noi” partiduţe, blocuri şi formaţiuni.

Read More